Cazacii Zaporojeni

Povestea Cazacilor Zaporojeni

Incepe undeva prin secolul IX, atunci cand varegii(wikingii) din tribul Rurik cuceresc Nord-Estul Europei de azi, pentru caile de comert aflate pe raul Volga, prin Marea Caspica cu Persii si pe raul Nistru, prin Marea Neagra cu Grecii. Primul cneaz vareg, Sviatoslav pe numele lui, isi stabileste capitala la Kyiv, iar urmasii lui dezvolta regiunea si orasul foarte mult. Dorind aliante cu Bizantul, Vladimir cel Mare, fiul lui Sviatoslav, ordona crestinarea tuturor triburilor slave din regiunea controlata, lucru care se intampla intr-o perioada destul de lunga de timp dar care genereaza cumva aparitia primelor comunitati de cazaci. Calugarii crestini, in zelul lor de a crestina “salbaticii” din regiune(wikingi si diferite triburi slave) incep “vanatoarea” de magi(vindecatori), astfel ca genereaza fuga acestora in stepa si formarea de mici comunitati, care mai de care mai “pregatite”, comunitati care mai tarziu formeaza baza comunitatilor de cazaci.

Invazia “Hoardei de Aur” mongole, declanseaza o criza profunda in regiune. Orasul Kyiv este distrus in totalitate si chiar daca in acea vreme rivaliza cu Bizantul ca opulenta si bogatie, nu-si mai revine niciodata. Urmasii hoardelor mongole, “Tatari Nogai”, care controleaza inclusive Tarile Romane, fac comert cu sclavi. Acestia rapesc barbati si femei din regiunea controlata(azi Rusia, Ucraina, Lituania, Belarus, Polonia si Tarile Romane) si ii vand pe acestia prin orasele port din Peninsula Krimea in intreaga lume si mai ales turcilor. Cazacii apar practic ca si eliberatori de sclavi. Prima comunitate de cazaci ataca orasul port Kaffa si eliberea aproximativ 500 de sclavi. Din acel moment, aproximativ anul 1498, cazacii apar incet ca mici comunitati izolate iar ulterior, datorita cererilor nobililor polonezi de a apara granitele de invaziile tatarilor, ca si corpuri de armata, bine instruite, pline de mercenari, care se ocupau cu paza granitelor, pescuitul, vanatoarea, jaful si luptau pentru cei care plateau cel mai bine.

Cazacii au fost numiti “zaporojeni” datorita regiunii pe care o controlau(“za poroh” inseamna in slavona “dincolo de prag”), zona dintre raurile Nistru si Nipru(pragurile). Zona controlata de cazaci era o zona in care militiile tuturor puterilor vremii nu aveau curaj sa intre, mai ales datorita calitatilor de luptatori ale cazacilor, asa ca, toti proscrisii vremii isi doreau sa ajunga acolo si astfel sa scape de pedepse. Desi etimologia cuvantului “kossac” inseamna “om liber”, “om fara stapan”, “haiduc” multa vreme cazacii au fost echivalati cu “banditii”, mai ales datorita actiunilor de jaf si piraterie cu care isi rotunjeau veniturile. Este cumva gresit deoarece cazacii erau cavaleri, adica luau de la bogati si investeau in instruire. Organizati in “Sicie”(manastire fort) acestia au creat primul stat democratic modern din lume. Datorita acestui fapt si mai ales datorita zonei controlate foarte bune pentru agricultura, marile imperii ale vremii ravnesc la pamanturile cazacilor si astfel acestia, chiar daca erau foarte buni luptatori, incep sa aiba probleme.

In anul 1775, in urma unui razboi ruso-turc, profitand de faptul ca cazacii erau slabiti deoarece au luptat de partea rusilor, tarina Ecaterina a II-a a Rusiei ordona distrugerea siciei de pe Nipru astfel ca acetia migreaza in valuri successive in Delta Dunarii. Aici ocupa locurile de pescuit ale “lipovenilor”, cu care intra de altfel in conflict, iar in anul 1813 infiinteaza la Dunavat ultima Sicie a cazacilor din lume, “Sicia Transdunareana”(Zadunavskaya Sici). Recunoscandu-le meritele militare, sultanul(Dobrogea si Delta fiind atunci provincie otomana) ii foloseste ca si ostasi de granita si chiar ii plateste, acestia primind fier pentru arme si faina pentru a manca. Deoarece, din cauza spiritului liber cazacii erau foarte greu de controlat, in anul 1829 si in urma unor tradari ale cazacilor, sultanul ordona desfiintarea siciei si un genocid asupra acestora. In anul 1920, dupa ce “Armata Alba” pierde Ucraina, Dobrogea este asaltata de cazacii care au luptat in armata alba astfel ca bolsevicii si ucrainenii rusificati, ca sa se dezica de spiritual liber al cazacilor, ii denumesc pe cazacii din Dobrogea si Delta, “Haholi”(cazacii purtau parul din crestetul capului intr-un mot, astfel ca Hahol inseamna cumva “snop” sau legatura dintre cer si pamant), denumire pe care acestia o poarta si astazi.

Comunitatile din Sfantu Gheorghe, Caraorman, Letea, Dunavat, Crisan, Murighiol, Posta, Hamcearca si Telita din Dobrogea si Delta sunt comunitati de haholi, urmasi ai cazacilor.  Persecutati suficient de bolsevici si ulterior de comunisti, haholii din zona traiesc astazi in armonie si buna intelegere cu toate comunitatile prezente in Dobrogea.

Daca ti-a placut, da-ne un like sau distribuie acest material!